Între Clipă şi Istorie… Între Punct şi Univers… Între Haos şi Cosmos… Între Zero şi Infinit… Între Fiinţă şi Nefiinţă… Între Abis şi Absolut… TRECERE EGALITATE IUBIRE MOARTE ÎNVIERE ABSOLUT PREZENT PREZENŢĂ ESENŢĂ CONŞTIINŢĂ FIINŢĂ NONFIINŢĂ CLIPĂ PUNCT FORŢĂ NUMĂR MĂSURĂ GREUTATE DURATĂ DISTANŢĂ DIFERENŢĂ DEPĂRTARE DEPENDENŢĂ ECHIVALENŢĂ NICICÂND NICIUNDE NICIOFORMĂ NICICÂT NICICUM NICIUNFEL ŞTI SIMŢI FI VOI FACE VOI SPERA Sunt 13 Iluzii Fundamentale… Sunt 13 Direcţii Principale… Sunt 13 Categorii Esenţiale…
Sunt 13 Mişcări Regale… Sunt 13 Praguri Probaţionale… Sunt 13 Chei Relaţionale… Între… Printre… Dintre… În 3… Prin 3… Din 3…
Ordinul Lebedei este un Triplu Ordin – Cerc – Lanț – Horă – Nod, al Dragonului, Lebedei și Phoenixului, alegorie a Trei Trepte, Trei Temple, Trei Forţe, Trei Adevăruri, Trei Libertăți, Trei Iubiri…
Primul Ordin al Lebedei este Hiperborean – de acum 8000 de ani, urmează cel Tracic – acum 7000 de ani, Sumerian – acum 6000 de ani, Indian – acum 5000 de ani…
În Egipt este menţionat un Ordin al Lebedei acum 4000 de ani, iar in Tibet, acum 3000 de ani…
Grecia şi Roma dezvoltă acest curent spiritual, proeminent în mitologia nordică, iar acum 2000 de ani ia forma creştinismului…
Acum 1000 de ani Ordinul Lebedei este Ordinul Cavalerilor Mesei Rotunde, al Graalului şi al Templului…
În 1099, Godfrey de Bouillon, legendar Cavaler al Lebedei, conducător al Primei Cruciade în Ţara Sfântă, devine primul Guvernator al Regatului Ierusalimului…
În 1440 Frederick II de Brandenburg înfiinţează un Ordin al Lebedei…
În 1843 regele Frederick William IV de Prusia intenționează să restabilească un astfel Ordin …
În 2003 ia ființă Ordinul Lebedei Purpurii…
Ordinul Lebedei Purpurii este un ordin simbolic – ideal, imaginar – complex, și real – inaccesibil înțelegerii sau simțirii…
Ordinul Lebedei Purpurii este un ordin al Tăcerii, al Trecerii, al Echilibrului, Echivalorii și Echiiubirii…
CYGNUS este numele grec latinizat al constelaţiei lebedei, asociată lui Zeus – transformându-se în lebădă pentru a o seduce pe Leda, dar şi copiilor lor gemeni, Castor şi Polux, Elena şi Clytemnestra – născuţi din ouă de lebădă. Lebăda este simbolul lui Apollo, al Afroditei, al lui Venus şi Artemis, al lui Orfeu – transformat în lebădă după ce a fost ucis. În cele din urmă constelaţia Lebedei a devenit constelaţia lui Hristos, a crucii sale, fiind deja demult numită şi Crucea Nordului. Lebăda este unul dintre cele mai puternice şi cele mai vechi toteme, numele său de exemplu este unul dintre cele mai vechi nume în limba engleză şi a rămas neschimbat din timpurile anglo-saxonilor. De fapt arhetipul Lebedei nu apare niciodată singur, este parte a unei triade, împreună cu cel al Dragonului şi al Phoenixului, o triadă a familiei sacre, Tată, Mamă, Copil, iar Ordinul Lebedei apare în conjuncţie cu cele ale Dragonului şi Phoenixului, ca şi alegorie a celor Trei Trepte, Trei Temple, Trei Forţe.
”Niciodată nu se va putea înţelege pe deplin legenda Graalului, dacă nu se va şti cine erau păzitorii săi. Oamenilor acelor timpuri le-ar fi părut cu totul ridicolă afirmatia: Atunci păzitorii Graalului nu erau oameni adevăraţi. Căci ei ar fi replicat: Credeti voi, figuri de umbră care păşiţi pe Pământ, că sunteţi mai mult decât cei care au murit şi se adună acum în jurul Graalului? Oamenii care trăiau în acele timpuri ar fi resimţit ca pe un lucru ridicol ca aceşti figuranţi de pe Pământ să se considere a fi mai reali decât morţii vii. Trebuie să te transpui cu totul în sufletele acelui timp; aşa se prezentau lucrurile pentru aceste suflete. Şi tot ceea ce ar fi putut exista pentru lume prin existenţa conştienţei despre o asemenea legătură cu lumea spirituală se desfăşura în suflet. Din această cauză, oamenii îşi spuneau: Da, oamenii care se află aici, pe Pământ, au apărut mai întâi din ambianţa imediată. Dar omul prezentului devine ceva abia atunci când preia în sine ceea ce-i poate da un mort viu. Într-un anume sens, oamenii fizici de pe Pământ erau priviţi ca un înveliş pentru morţii vii, în acţiunile lor exterioare.
Gândiţi-vă la legenda lui Lohengrin. Amintiţi-vă că această legendă ne spune că Elsa de Brabant se afla în mare nevoie; atunci soseşte lebăda. Cel care apare este o lebădă, adică un membru al ordinului cavaleresc al lebedei care a preluat un tovarăş din cercul Sfântului Graal; nu este îngăduit să-l întrebi despre taina sa. În acel secol, dar încă şi în secolele următoare, cei mai fericiţi se simţeau principi cum era Henric de Saxa, care în expediţia sa din Ungaria a avut în armata sa un cavaler al lebedei, pe Lohengrin.” (Rudolf Steiner)
Poate că primul ordin al lebedei este cel tibetan, înfiinţat acum 3000 de ani şi ai cărui reprezentanţi continuă tradiţia în exil. În Egipt apare menţionat un ordin al lebedei acum 2800 de ani. Grecia şi Roma au perpetuat acest curent spiritual, prezenţa lui este reliefată în mitologia nordică, iar creştinismul îl asimilează, sub forma legendei Graalului şi prin intermediul Templierilor, unul dintre legendarii cavaleri ai lebedei fiind Godfrey de Bouillon, Duke of Lower Lorraine, conducătorul principal al Primei Cruciade în Ţara Sfântă. În 1440 Frederick II of Brandenburg înfiinţează un ordin al lebedei, iar în 1843 regele Frederick William IV of Prusia încearcă să restabilească acest ordin. Astfel, există o echivalenţă între Ordinul cavalerilor păzitori ai Graalului, Ordinul Templierilor şi Ordinul Lebedei.
NU TE TEME, trăieşte eroismul, nu te întrista, fii foc… NU MINŢI, trăieşte sinceritatea, nu te întoarce, fii oglindă… NU COMPARA, trăieşte forţa, nu uita, fii oglinditul… NU JUDECA, trăieşte adevărul, nu accepta, fii oglindire… NU CRITICA, trăieşte libertatea, nu corecta, fii oglinditor… NU CONDAMNA, trăieşte iubirea, nu acuza, fii prezenţă… NU PEDEPSI, trăieşte moartea, nu acţiona, fii absenţă… NU TOLERA, trăieşte învierea, nu repeta, fii absolut… ACUM e periculos, AICI e periculos, RĂUL e periculos, BINELE e periculos, CENTRUL e periculos, TOTUL e periculos… DINACUM e sigur, DINAICI e sigur, DINCOLO e sigur, DINCOACE e sigur, ÎNĂUNTRU e sigur, NIMIC e sigur… Noaptea NEŞTIINŢEI şi a NESIMŢIRII este singurul întuneric impenetrabil… Rămâi mereu în conjuncţie cu SOARELE tău, permanent, etern, întotdeauna, în fiecare clipă… CE ŞTII… CE SIMŢI… CE EŞTI… CE AI… CE VREI… CE CERI… CE POŢI… CE FACI… CE SPERI… Ce este Lumea… este o posibilitate de a găsi Harta… Ce este Harta… este o posibilitate de a găsi Omul… Ce este Omul… este o posibilitate de a găsi Legenda… Ce este Legenda… este o posibilitate de a găsi Sufletul… Ce este Sufletul… este o posibilitate de a găsi Zeul… Ce este Zeul… este o posibilitate de a găsi Absolutul… Rupe-te de Tot şi Rupe Tot…Totul este rupt deja, Tu eşti rupt deja… Rupându-te, te vei aduna, Rupând, vei aduna, înţelege… A Rupe este a găsi mijlocul, a te mişca în mijloc, spre mijlocul mijlocului… a RUPE este CALEA… RUP este PUR, a rupe este puritate… RUPE-TE DE TINE, RUPE-TE DE TOATE, RUPE-LE PE TOATE, RUPE-TE PE TINE…
Viaţa fiecăruia dintre noi este Triplă… suntem 3 Oameni, trăim 3 Vieţi în 3 Lumi… Fătul… Bebeluşul… Omul…" continuarea o gasiti aici sursa : http://zamolxe-dacianemuritoare.blogspot.ro/2011/01/ordinul-lebedei-purpurii-despre-ordin.html
Ordinul Lebedei Purpurii Despre Ordin LEBĂDA, LE CYGNE, THE SWAN, NGANG PA – în tibetană, HAMSA – în sanscrită În tradiţiile hindusă şi buddhistă lebăda este vehicolul zeilor şi forma lor preferată de transmutaţie. Universul a apărut dintr-un ou de lebădă, sufletele oamenilor au forma lebedei, marii yoghini sunt numiţi paramahamsa – lebăda supremă. În Tibet lebăda este identificată cu garuda albă, iar în India era considerată ca o fiind o fuziune între naga-dragon şi garuda, se credea că ea este capabilă să separe laptele din apă, fiind asfel un simbol al Înţelepciunii Discernerii şi Concilierii opuşilor. În hatha yoga HAMSA este forţa vieţii – prana, HAM fiind sunetul expiraţiei, iar SA al insipraţiei, SOHAM este sunetul care apare cu repetarea respiraţiei, semnifcaţia sa fiind EU SUNT EL – dizolvarea în absolutul fără formă.
CYGNUS este numele grec latinizat al constelaţiei lebedei, asociată lui Zeus – transformându-se în lebădă pentru a o seduce pe Leda, dar şi copiilor lor gemeni, Castor şi Polux, Elena şi Clytemnestra – născuţi din ouă de lebădă. Lebăda este simbolul lui Apollo, al Afroditei, al lui Venus şi Artemis, al lui Orfeu – transformat în lebădă după ce a fost ucis. În cele din urmă constelaţia Lebedei a devenit constelaţia lui Hristos, a crucii sale, fiind deja demult numită şi Crucea Nordului. Lebăda este unul dintre cele mai puternice şi cele mai vechi toteme, numele său de exemplu este unul dintre cele mai vechi nume în limba engleză şi a rămas neschimbat din timpurile anglo-saxonilor. De fapt arhetipul Lebedei nu apare niciodată singur, este parte a unei triade, împreună cu cel al Dragonului şi al Phoenixului, o triadă a familiei sacre, Tată, Mamă, Copil, iar Ordinul Lebedei apare în conjuncţie cu cele ale Dragonului şi Phoenixului, ca şi alegorie a celor Trei Trepte, Trei Temple, Trei Forţe.
”Niciodată nu se va putea înţelege pe deplin legenda Graalului, dacă nu se va şti cine erau păzitorii săi. Oamenilor acelor timpuri le-ar fi părut cu totul ridicolă afirmatia: Atunci păzitorii Graalului nu erau oameni adevăraţi. Căci ei ar fi replicat: Credeti voi, figuri de umbră care păşiţi pe Pământ, că sunteţi mai mult decât cei care au murit şi se adună acum în jurul Graalului? Oamenii care trăiau în acele timpuri ar fi resimţit ca pe un lucru ridicol ca aceşti figuranţi de pe Pământ să se considere a fi mai reali decât morţii vii. Trebuie să te transpui cu totul în sufletele acelui timp; aşa se prezentau lucrurile pentru aceste suflete. Şi tot ceea ce ar fi putut exista pentru lume prin existenţa conştienţei despre o asemenea legătură cu lumea spirituală se desfăşura în suflet. Din această cauză, oamenii îşi spuneau: Da, oamenii care se află aici, pe Pământ, au apărut mai întâi din ambianţa imediată. Dar omul prezentului devine ceva abia atunci când preia în sine ceea ce-i poate da un mort viu. Într-un anume sens, oamenii fizici de pe Pământ erau priviţi ca un înveliş pentru morţii vii, în acţiunile lor exterioare.
Era o particularitate a acelor secole faptul că se spunea: Când aceşti morţi vii vor să săvârşească ceva aici, pe Pământ, printr-o acţiune care necesită folosirea mâinilor, atunci ei intră într-un om fizic viu şi lucrează prin intermediul acestuia. Dar mai mult decât atât. În acel timp existau oameni care-şi spuneau că nu poţi face nimic mai bun decât să oferi un înveliş unor astfel de oameni care au fost veneraţi aici, pe Pământ, şi care acum sunt entităţi atât de importante în lumea morţilor vii, încât le este îngăduit să păzească Graalul. În acea vreme exista această concepţie dominantă în popor, încât se spunea: Acesta s-a consacrat, să spunem, Ordinului lebedelor. Acestui ordin i se conscrau aceia care voiau ca păzitorii, cavalerii Graalului, să poată acţiona aici, în lumea fizică, prin intermediul lor. Şi un astfel de om devenea o lebădă, prin care acţiona aici, în lumea fizică, un cavaler al Graalului.
Gândiţi-vă la legenda lui Lohengrin. Amintiţi-vă că această legendă ne spune că Elsa de Brabant se afla în mare nevoie; atunci soseşte lebăda. Cel care apare este o lebădă, adică un membru al ordinului cavaleresc al lebedei care a preluat un tovarăş din cercul Sfântului Graal; nu este îngăduit să-l întrebi despre taina sa. În acel secol, dar încă şi în secolele următoare, cei mai fericiţi se simţeau principi cum era Henric de Saxa, care în expediţia sa din Ungaria a avut în armata sa un cavaler al lebedei, pe Lohengrin.” (Rudolf Steiner)
Poate că primul ordin al lebedei este cel tibetan, înfiinţat acum 3000 de ani şi ai cărui reprezentanţi continuă tradiţia în exil. În Egipt apare menţionat un ordin al lebedei acum 2800 de ani. Grecia şi Roma au perpetuat acest curent spiritual, prezenţa lui este reliefată în mitologia nordică, iar creştinismul îl asimilează, sub forma legendei Graalului şi prin intermediul Templierilor, unul dintre legendarii cavaleri ai lebedei fiind Godfrey de Bouillon, Duke of Lower Lorraine, conducătorul principal al Primei Cruciade în Ţara Sfântă. În 1440 Frederick II of Brandenburg înfiinţează un ordin al lebedei, iar în 1843 regele Frederick William IV of Prusia încearcă să restabilească acest ordin. Astfel, există o echivalenţă între Ordinul cavalerilor păzitori ai Graalului, Ordinul Templierilor şi Ordinul Lebedei.
NU TE TEME, trăieşte eroismul, nu te întrista, fii foc… NU MINŢI, trăieşte sinceritatea, nu te întoarce, fii oglindă… NU COMPARA, trăieşte forţa, nu uita, fii oglinditul… NU JUDECA, trăieşte adevărul, nu accepta, fii oglindire… NU CRITICA, trăieşte libertatea, nu corecta, fii oglinditor… NU CONDAMNA, trăieşte iubirea, nu acuza, fii prezenţă… NU PEDEPSI, trăieşte moartea, nu acţiona, fii absenţă… NU TOLERA, trăieşte învierea, nu repeta, fii absolut… ACUM e periculos, AICI e periculos, RĂUL e periculos, BINELE e periculos, CENTRUL e periculos, TOTUL e periculos… DINACUM e sigur, DINAICI e sigur, DINCOLO e sigur, DINCOACE e sigur, ÎNĂUNTRU e sigur, NIMIC e sigur… Noaptea NEŞTIINŢEI şi a NESIMŢIRII este singurul întuneric impenetrabil… Rămâi mereu în conjuncţie cu SOARELE tău, permanent, etern, întotdeauna, în fiecare clipă… CE ŞTII… CE SIMŢI… CE EŞTI… CE AI… CE VREI… CE CERI… CE POŢI… CE FACI… CE SPERI… Ce este Lumea… este o posibilitate de a găsi Harta… Ce este Harta… este o posibilitate de a găsi Omul… Ce este Omul… este o posibilitate de a găsi Legenda… Ce este Legenda… este o posibilitate de a găsi Sufletul… Ce este Sufletul… este o posibilitate de a găsi Zeul… Ce este Zeul… este o posibilitate de a găsi Absolutul… Rupe-te de Tot şi Rupe Tot…Totul este rupt deja, Tu eşti rupt deja… Rupându-te, te vei aduna, Rupând, vei aduna, înţelege… A Rupe este a găsi mijlocul, a te mişca în mijloc, spre mijlocul mijlocului… a RUPE este CALEA… RUP este PUR, a rupe este puritate… RUPE-TE DE TINE, RUPE-TE DE TOATE, RUPE-LE PE TOATE, RUPE-TE PE TINE…
Oamenii sunt Zei muritori… Zeii sunt Oameni nemuritori… NU DEPINZI DE NIMENI ŞI DE NIMIC… TOTUL DEPINDE DE TOATE ŞI DE TOŢI… ACESTA DEPINDE DE ACEASTA… ACELA NU DEPINDE DE ACEEA… AŞA ŞI ATÂT… AICI ŞI ACUM… ASTFEL…
Viaţa fiecăruia dintre noi este Triplă… suntem 3 Oameni, trăim 3 Vieţi în 3 Lumi… Fătul… Bebeluşul… Omul…" continuarea o gasiti aici sursa : http://zamolxe-dacianemuritoare.blogspot.ro/2011/01/ordinul-lebedei-purpurii-despre-ordin.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu