In cautatea fericirii.

         Exista  doua straturi de energie in legatura cu ceea ce cunosc umanii despre "fericire". Vom folosi  pentru energie termenii: si anume energie coplesitoare si energie fundamentala, pentru a descrie cele doua

straturi  ale fericirii. Cum traim intr-o lume duala, in toate lucrurile sunt prezente ambele aspecte ale lucrurilor, atat cele negative cat si cele
pozitive. Ceea ce apare la suprafata este energia coplesitoare, fie ca e pozitive sau negativa. Energia fundamentala este cea care
nu se poate vedea de prima data, dar totusi este prezenta. Energia fundamentala in fericire este cea care poate fi perceputa ca
manifestarea externa,  iluzia, sau  energia artificiala. Aceasta energie este un pic mai cautata pentru ca poate mima

acea adevarata fericire care reprezinta energia coplesitoare, sau energia interna a fericirii si pentru un timp chiar poateintr-adevar sa reprezinte implinirea fizica. Multe s-au scris despre energia dependentei si despre ce e nevoie pentru a curata si a
elibera aceasta energie. Iar acea cautare a fericirii in artificial inseamna ca se afla mai mult in zona energiei dependentei si nu a
adevaratei fericiri. Dependentele sunt alimentate de o energie veche Atlantidiana, ce activeaza zona  placerilor in mase, ca o forma de
control, caci cei care se afla intr-o zona de placere, sau cei care tot timpul cauta placerea,  sunt mult mai usor de controlat si putin
probabil isi pun la indoiala starea lor. Cand fiintele umane incearca sa-si creeze fericirea lor in expresiile exterioare,care adesea
iau forma dependentelor, isi alimenteaza acel control placut care nu vine dintr-un loc al adevaratei fericiri, creiat in
interior cu fiinta divina.Defapt, cea mai prezenta energie in dinamica cautarii exterioare a fericirii este gasita in efectul reconectarii care
are loc in orice fericire sau placere care e experimentata. Si apoi din ce in ce mai mult, indiferent ce e folosit pentru a crea

concentrarea exterioara a crearii fericirii e si mai dificil de manifestat. Sentimentul concentrarii exterioare a oricarei fericiri sau
placeri e din ce in ce mai nesatisfacatoare si eventual poate conduce la mari excese care nu vor face nimic sa ne satisfaca fiinta
interioara. Exista acele suflete care intr-adevar aleg acest gen de experienta si ei sunt foarte onorati. Caci nu este usor sa pasesti
intr-o energie fundamentala si sa nu fii absorbit in ea, sa o experimentezi pentru un timp pe acest Pamant si apoi sa revii la Sine.
Si mai sunt cei care incet isi pierd calea si par a deveni din ce in ce mai mici in forma lor fizica, ati observat asta? Totusi, cautarea
constanta a placerii exterioare diminueaza fiinta in asa masura, incat ei cad peste corpul lor, prabusindu-se parca in interior. Si atunci, vine in existenta,o tristete sau
o disperare, caci fiinta incepe sa recunoasca acea implinire, dar placerea pe care ei o cauta in expresiile lor exterioare nu le hraneste
cu adevarat fiinta interioara , am putea spune chiar deloc. Dar, cele mai adevarate experiente ale fericirii in umanul divin, vin din

1.  cunoasterea ca ei fac parte din TOT CE ESTE, ca nu exista separare, ci numai fericire si pace. Fericirea

concentrarii interioare este nascuta din conectia intre fiinta divina si TOT CEEA CE ESTE, cu esenta sufletului uman si cu
impartasirea acelor energii fara artificii sau iluzii. In umanul divin exista o energie coplesitoare, prezenta care straluceste din interior
pentru a revela ca umanul divin e conectat la acea divina Sursa si ca, iubirea care curge din acea conectie este iubirea
neconditionata a Sinelui si in Sursa sau Dumnezeu, unde umanii tanjesc atat de intens sa ajunga. Fericirea in umanul divin curge in
toate directiile, in toate expresiile existentei umane, ca rezultat a acestei conectii cu TOT CE ESTE. Exista fericire in fiecare
respiratie, in fiecare sunet, miros, in tot ceea ce e vazut de ochiul uman. Caci tot ce exista este o expresie a TOT CE ESTE si in
cel mai mic lucru care exista curge fericirea a ceea ce a fost creat pe acest Pamant, si acea conectie e simtita in toate zonele fiintei
umane.             sursa:www.lightworker.org

Asta e singura munca pe care trebuie sa o faceti: IMPAMANTATI-VA. !

        Incetiniti ritmul, fiti constienti si asteptati. Asteptati un mesaj vizual,
auditiv sau un sentiment si apoi faceti un pas si asteptati. Fiti constienti. Cum va simtiti? Ce vedeti? Ce stiti? Si, da, folositi-va
lumea exterioara ca o reactie. E valid sa folositi ceea ce vedeti ca o unealta de invatare. Dar deasemenea cunoasteti si fiti
impamantat in voi. Sa stiti ca ceea ce vedeti...de exemplu daca cunoasterea voastra spune "ei bine, ceea ce vad este doar ceva
temporar, ar trebui sa continui". Urmati-va cunoasterea caci ceea ce aveti nevoie acum este conectarea, totala impamantare, cu
inalta voastra esenta, inaltul vostru Sine, esenta energiei voastre pure, cu energia fortei vitale. Asta e singura munca pe
care trebuie sa o faceti: IMPAMANTATI-VA. Dezvoltati-va consientizarea si conectia cu Sinele.

sursa:www.lightworker.org

Fiecare persoana este pe calea ei unica si toate caile sant in Unicitate.

Fiecare persoana este pe calea ei unica si  toate caile sant in Unicitate,  deci simtiti-va
liberi sa discerneti asupra acestor ganduri. Fiecare fiinta
de pe Pamant care tinde spre lumina se misca spre Noul Pamant. Noul Pamant este format si  gata  pentru a ne muta pe el.

Pamantul 5 D nu este ca si Pamantul 3 D.
Pamantul 5 D este format din multe, multe dimensiuni,  de la cea mai joasa dimensiune 5 D pana la cea mai inalta, deci  grupuri  si
indivizi  pot  sta complet  inafara caii altora,  intr-un anumit sens. 

Dupa unele surse,  sant 4 civilizatii foarte vechi, fiecare fiind formata din multe grupuri :
Pamantul Interior [ multe orase si grupuri sant acolo]. Orase Nor, care plutesc in vecinatatea Pamantului [ multi sunt Arcturieni  acolo, dar si altii ],  Entitati ale apelor, [multi sunt amfibieni acolo, dar si altii ]si  Tinuturile Iernii  [avem putine informatii despre grupurile de acolo].  Aceste civilizatii sant deja la o foarte inalta
frecventa si probabil nu vor putea sa fie vazute pentru un timp,  de catre umanii care se inalta.

Eu asi dori sa va  invit,ca in meditatiile dumneavostra sa

 vedeti  noua dumneavoastra casa. Casa dumneavoastra este la suprafata apei,  a pamantului. Daca va pare diferita, este asa  pentru ca exista  intru-un mod diferit de a trai si
deasemenea,  intr-o stare a Unicitatii si Iubirii, [acolo nu exista dualitate].  Totul este facut cu iubire si grija. Ceea ce
va poate ajuta sa intelegeti fluiditatea creativa a dimensiunii 5 D, este sa meditati pe  imaginile ce ilustreaza aceasta  pagina si sa ascultati muzica atasata deasemenea aici. Noul Pamant rezoneaza
doar cu Iubirea si Unicitatea.

Daca vreti sa urcati  pe Noul Pamant trebuie sa va cresteti frecventele si
constientizarile si sa vi le potriviti cu dimensiunea 5  a Noului Pamant , inainte ca sa ajungeti fizic sa "alunecati" acolo. Daca vreti
sa ajungeti acolo mai devreme , [ daca nu santeti deja] , constientizati  Entitati de Lumina cu care  lucrati - Arhangheli, Maestri
Ascensionati, Fiinte Cosmice, Fiinte de Lumina etc, care  va pregatesc  constiinta si corpul vostru. Deasemenea,
va  infuzeaza cu frecventele lor. Toti Lucratorii in Lumina care citesc aceste randuri au Echipe cu care lucreaza , care constau in multe Entitati de
Lumina , fie ca le cunosc sau nu. Acum este un moment bun de a incepe sa comunicati cu ele, daca nu ati facut-o deja.

Va imbratisez cu gingasie si va sunt  recunascatoare ca ati accesat aceasta pagina !          sursa:www.lightworker.org

Despre manie, cu Inelia Benz.

...există două lucruri cu care trebuie să ne împăcăm: primul este că dacă îndepărtăm mânia nu vom deveni vulnerabili şi al doilea este că nu avem nevoie de mânie pentru a acţiona conform convingerilor noastre.
...cand  suntem împuterniciţi, nu avem nevoie de mânie pentru a face aceste lucruri, pentru că avem instrumente mai bune.

Mânia ne poate face să ne pierdem cumpătul şi când ne pierdem cumpătul îi putem răni pe ceilalţi fie la nivel emoţional, psihic sau fizic.
Verbul „temper” (a tempera, potoli, calma) a fost împrumutat în engleza veche din latină „temperâre” „a amesteca”. Se pare că aceasta însemna la origini „a amesteca în proporţii corespunzătoare” (word-origins.com)
Ne pierdem măsura lucrurilor, echilibrul.

De la cea mai fragedă vârstă suntem învăţaţi să ne controlăm pornirile. Să ne supunem şi să ne suprimăm furia. Acest lucru este de asemenea negativ. O parte din procesul de a deveni liber este să recunoaştem şi să ne exprimăm furia faţă de viaţa noastră, de soartă, de situaţie şi de oamenii care ne-au rănit sau ne-au respins.
Totuşi emoţia, ca şi frica, este distructivă. Dacă este oprimată, ne prinde în mrejele ei şi poate izbucni în orice moment.
În ascensiune, ne ţine ferm într-o vibraţie joasă.

Acesta este un subiect foarte interesant. Mulţi oameni m-au întrebat cum să-şi crească percepţia ghizilor, sinelui superior, îngerilor sau cum să comunice cu fiinţe de lumină din alte dimensiuni sau cu extratereştrii. Avem foarte multe feluri de a explica acest fenomen, dar întrebarea rămâne aceeaşi. Cum să ne creştem percepţia lor, cum să facem să fie mai uşor pentru ei să ne contacteze. Ei bine, există două blocaje fundamentale care opresc aceste fiinţe să se apropie de noi, unul este FRICA şi al doilea este MÂNIA.

Da, este nevoie de mai mult decât de capacităţi extrasenzoriale pentru a contacta aceste fiinţe. Desigur, ei reuşesc totuşi să comunice până la urmă, prin vise, sincronicităţi şi alte metode, dar este dificil şi pentru ei şi pentru noi. O persoană cu capacităţi extrasenzoriale puternice poate într-adevăr să contacteze aceste fiinţe mai uşor, dar vă imaginaţi doar ce ar putea face fără aceste blocaje în cale? În primul rând n-ar mai fi pisălogiţi, amăgiţi sau îmbolnăviţi de fiinţele negative.

     Sursa: http://ascension101.com/ro/home/ascension-blog/32-october-2010/102-anger-why-it-is-important-to-process-it.html

Eu sunt cel ce...

Cat de adanc sunt legat
De toate nedesavarsirile mele -
Eu sunt cel ce nu poate
Eu sunt cel ce nu indrazneste
Eu am fost aruncat
- Samanta? Idee? -
Intr-un lut sarac si oropsit
Si totusi
Uneori mi-a fost dat
Sa fiu fericit.

Din volumul Victor Felea, De toamna, Editura Cartea Romaneasca, 1986

Lumina bate-n auriu...

Lumina bate-n auriu
Si-i o racoare domolita.
Cu ani si ani vii mai tarziu,
Dar si asa sunt multumita.

Vreau mai aproape sa te-asezi,
Ca sa-ti arat ceva doar tie:
Acest caiet albastru, vezi?
Sunt versuri din copilarie.

Ma iarta c-am fost trista des.
Ca bucurii avui putine,
Dar cer iertare, mai ales,
                                                              Ca prea multi i-am luat drept tine...                                                                                                                                                                           Anna Ahmatova - Lumina bate-n auriu...

Dintr-un april

Dintr-un april

Dintr-un april

Rainer Maria Rilke

(1875 - 1926)

Din nou dă mireasmă pădurea.
Ciocârliile, cu zborul lor, înalţă cerul
ce ne-a zăcut greu pe umeri;
i-adevărat, se mai zărea printre crengi ziua, ziua neplină -
dar, după lungile după-amieze ploioase,
vin ceasurile proaspete
însorite cu aur,
de care fugind, pe frontoane de case, departe,
toate ferestrele
rănite, bat din aripe cu teamă.

În urmă: tăcere. Chiar şi ploaia păşeşte mai lin
peste lucirea, ce linştit se-ntunecă, a pietrelor.
Toate zgomotele amuţesc deplin
tupilate-n lumină de mugur pe ramuri.

Hexametrii străinului

  Eugeniu Speranţia (1888 - 1972 )

 Trece prin târg un străin ce n-are nimic de vânzare.
 N-are nici aur, nici cal, nici lance, nici pavăză n-are.
 Umblă de-a pururi străin prin târguri de-a pururi străine;
 Mica-i vioară de lemn şi-o poartă prin lume cu sine.

Râde duiumul de proşti de palidul Vântură-Ţară,
Babele hâde-i croiesc porecle de râs şi ocară;
Numai copiii, şoptind în dosul portiţei închise,
Tainic îl cheamă, ghicind că-i omul din basme şi vise.

 Însă-n amurgul când, reci, vin umbre din peştera rece,
 Când fluturare de corbi pe vârful bisericii trece,
 Glasul vioarei de lemn, tremurând, în văzduhuri străbate...
 Plouă pe suflete foc izbucnit din adâncuri uitate.

Palide, frunţile cad şi rămân împietrite-n tăcere.
Inima slabă de om se-aprinde de-o altă putere.
Ochii privesc amăgiţi o lume ce altfel se-arată.
Gândul străbate lumini şi zări neştiute vreodată.

 Licăre zvonul din lemn, cu-atâtea-nţelesuri solemne...
 Duhuri din veacuri apar şi celor de mâine fac semne.
 Târgu-nnoptat, descântat, un nor zburător îl cuprinde
 Şi, ridicându-l pe sus, îl duce-n azur să colinde...

Târgu-nnoptat, descântat recade umil în uitare...
Pleacă din târg un străin ce n-are nimic de vânzare...

Când vrei să fii de depărtări aproape ...

Când  

Virgil Carianopol

(1908 - 1984)

Când vrei să vezi prin timpul ce desparte 
Şi nu mai poţi străbate de desiş, 
Închide ochii şi-ai să vezi departe 
Ce nu mai poţi vedea cu ei deschişi.

Când vrei  să fii de depărtări  aproape 
Şi nu mai poţi, oricât ţi-ar fi de greu, 
Te depărtează şi mai mult de toate, 
Că depărtarea-apropie mereu.

Din volumul „Inedite”, 1966